A doua zi de dimineata, cei doi fii pornira cand se trezira. Lui Corbin ii era atat de somn, atat de foame si atat de sete ca adormii pe cal si cazu. Calul se opri imediat si scoase un zgomot cum scot caii. Deodata calul lui Roberto se opri.
- Corbin, ai patit ceva? intreba fiul cel intelept.
Dar Corbin nu raspundea.
Deodata, de nu stiu unde, a aparut o girafa cu gatul pana la cer. Caii s-au speriat de ea si au fugit in departare.
- Nu va speriati de mine voinicilor, zise girafa cu un glas bland. Nu va fac nimic. Spunetim, cum ati ajuns voi aici?
Iar Roberto ii povestii tot.
Girafa zise:
- O sa incerc sa va ajut. Urcativa in spatele meu.
- Multumim foarte mult, grai Roberto.
Si girafa ii lua in spate si ii purta pana la capatul desertului, unde se ivi o cobra mare si rea. Roberto ii zise girafei sa ii dea ori un picior in burta, ori sa se rastoarne pe ea.
- Ai incredere in mine, mai spuse Roberto.
Vazandu-l cumsecade, girafa ii dadu sarpelui un picior in burta si se rasturna cu putere pe el. Roberto puse cobra intr-o plasa mare in care se aflau toate animalele cu care se confruntase. Corbin se trezise si Roberto plin de bucurie zise:
- Ce tare, ma bucur ca ti-ai revenit fratioare!
-Ma rog. Oau, unde ne aflam? spuse acesta.
- O girafa s-a oferit sa ne duca.
Restul nu mai spuse pentru ca stia ca fratele sau o sa protesteze.
- Eu nu stau pe creatura asta cu gatul pana la cer. Unde sunt caii nostri?
- Corbin, nu mai comenta!
Girafa se opri si ii dadu jos pe fii de taran, caci locul cu porti se vedea in apropiere.
- va urma -
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu