In tot acest timp, Corbin se duse la paznici si le zise cu dispret:
- Ce urati bosumflati! Treceti la treaba odata! De ce stati si leneviti? Eu v-as pune la treaba mai multa, daca as fi in locul imparatului.Si terminati odata cu stranutatul!
Cei noua paznici incepura sa planga, dar altul, mai destept, a fugit pe furis sa-l cheme pe Rberto. El alarga pe scari , pana il ajunse pe fiul de taran. Dupa ce Roberto asculta povestea, ii spuse micului gardian:
- Dragul meu domnisor, il cunosc foarte bine pe fratele meu. Lasatil sa adoarma, pentru ca nu mai poti sa-l trezesti. Duceti-l in palat, in camaruta cu paturi. Apoi veniti cu mine la imparat.
- Bine, multumim,esti un om foarte bun,spuse omuletul plin de recunostinta.
Ajunsera la capatul scarii si dara de o camaruta mica, cu un pat al regelui. Mai trecura de o usa si tare se mai mirara de ce vazura in fata ochilor.
- va urma-
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu