Spiridusii veseliei

am scris o poveste pentru thomas baietelul andreei si al lui alex dar nu pot sa o scriu eu pentru ca este foarte lunga si mi-ar lua mult timp si am rugato pe mami sa i-o dictez eu si ea sa o scrie. acum o sa mi-o scrie mami si voi o veti citi:

Spiridusii veseliei

Erau odata niste spiridusi care traiau intr-un satuc mic, de la marginea padurii. Dar ei, din pacate, erau foarte tristi. Erau mereu atacati de zane rele, cele mai rele zane din toata padurea. Dar era padurea amazoniana. Veneau in fiecare zi! Ii puneau pe saracii spiridusi la treaba. Saracutii munceau zi de zi... Dar era printre ei si un curajos mare pe care il chema Popovici Thomas. El in fiecare zi se sincroniza si inainte de ora 13:00, cand veneau zanele, el mereu pleca sau la balci, caci in oras era organizat un balci, sau se plimba spre inima padurii, unde erau doar zane bune, sau se plimba prin satuc si se furisa prin casele oamenilor si lua o muscatura din placintele delicioase de mere de pe pervaze.
Dar intr-o zi le-a zis si prietenilor lui sa vina cu el fiindca se plictisea singur. Iar de data asta zanele, fiindca nu au mai vazut niciun spiridus, au zis: "Haideti sa cautam in toata padurea, pana ii gasim!". Si asa au si facut.
Dar in timpul acesta spiridusii erau la balci si se indopau cu vata de zahar. Dupa ce zanele rele nu au gasit spiridusii, au decis sa caute prin sat, preschimbate in placinte cu mere. Intre timp, spiridusii venisera de la balci si, savurand mirosul delicios al placintelor cu mere, decisera sa se opreasca putin si prin sat. Cand au ajuns la o placinta, au fost capturati imediat. "Aoleu! Ce-o sa ne mai facem acum?" Zanele i-au adus in casa lor, care era o ciuperca neagra, in care era un fel de laborator cu creatii rele. Pe ei i-au legat cu catuse de un perete al laboratorului. Planuiau sa ii omoare cu laserul.
Thomas voia neaparat sa faca ceva in cazul asta. Se gandi la un plan. Cand voiau zanele rele sa dea drumul la laser, el a impins cu picioarele vopseaua ce o lasasera zanele in dreptul peretelui. Vopseaua ateriza chiar in capul unei zane. Zanele s-au suparat si au activat programul de autodistrugere, dar in apropierea unui spiridus era o galeata cu apa si catusele erau electrice. Spiridusul a impins in sus si apoi spre el galeata cu apa. Catusele se electrocutara si se deschisera automat. Spiridusul desfacu si catusele prietenilor sai, apoi fugira repede sa caute zanele rele. Se dusesera un pic in tabara lor, sa se inarmeze. Dupa aceea au trecut pe la prieteni, sa le ceara sa ii ajute, si toti pornira sa caute zanele rele. Si mersera, mersera, pana cand ajunsera la celalalt capat al padurii. Acolo s-au mai odihnit putin. Dupa aceea, plecara mai departe.
Intr-un sfarsit, gasira zanele intr-un orasel, departe de tot. Spiridusii erau inarmati si multi. Zanele s-au intrebat cum de au scapat. "Uite ca am scapat!", raspunse Thomas. "Fiindca am fost destepti". "Bine, daca vreti lupta, asta primiti!" spusera zanele. "Pe ei!" Thomas porunci: "Pe ele, baieti!"
Spiridusii aveau un skate mititel, o sfoara, o capcana de soareci si un pistol cu apa. "Sa inceapa lupta!". Thomas se catara pe skate si lovi cu rotile o zana. Altele fura inecate de apa si luate de franghie, iar celelalte stranse de capcana de soareci. Si asa de repede se sfarsi lupta.
Spiridusii batura palma. Zanele rele fusesera duse in spitalul de nebuni al orasului, unde era paza la usa. Spiridusii s-au intors bucurosi in padure, unde Thomas primi titlul de cel mai destept si curajos spiridus din lume. Printul spiridusilor. Si au trait fericiti si fara zane rele in continuare.

Sfarsit