Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 7

- Dar asa se poata sa-l imbolnavim! zise Angelina. Pentru ca daca cumparam legumele de la magazin s-ar putea sa nu fie bune, pentru ca vanzatorii nu vand mereu marfa sanatoasa. Sau, pentru ca pun chimicale in morcovi ca sa creasca mai repede, se poate sa nu-i placa gustul.
- Nu se poate, pentru ca spiridusii de la piata sunt cinstiti si buni. Sunt prietenii mei de nadejde. Am mare incredere in ei. Nu pun niciun fel de solutie in plante ca sa le grabeasca cresterea. Vand doar mancare sanatoasa. In plus, in tara noastra nu sunt permise asemenea lucruri, zise piticul gradinar.
- Bine, o sa incercam, confirma Angelina. Cam pe la ce ora vine sa se ospateze?
- Cand ii e foame, mai des seara.
- Ma voi duce eu la piata, spuse Spiridusul cel Ghidus.
- S-ar putea sa fie angajati noi! Ma voi duce eu sa cumpar de la amicii mei. Voi nu ii cunoasteti. Va rog frumos, poftiti in casa!
Si piticul ii conduse in casuta lui, o ciuperca.
- Va voi da niste ierburi medicinale! Imi pare rau, nu am alta mancare! Dar sunt foarte bune. Incercatile!
- MMM! Sunt grozave! Presupun ca si sanatoase, striga Angelina dupa ce musca dintr-o iarba medicinala.
- Ma bucur ca iti plac, Angelina! Si inr- adevar sunt foarte sanatoase. Apropo! Am uitat sa ma prezint. Eu sunt Piticul Gradinar John.
- Incantata de cunostinta. Am o intrebare: Esti cel mai bun pitic gradinar?
- Da, sunt foarte bun! Dar nu e bine sa te lauzi. Of! Uite ca se face seara. Trebuie sa plec la piata sa cumpar morcovi pentru iepuras.
Si piticul pleca la piata.

Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 6

La un moment dat, dadura peste un gard lung si inalt, zugravit in verde si cu floricele desenate pe el.
- Parca e o campie inflorita! exclama Angelina.
Spiridusul batu la poarta. Un pitic cu o stropitoare in mana, cu o camasa galbena prinsa cu un cordon pe el, cu parul alb si in scari, cu pantaloni gri si stransi cu un elastic pe el si cu pantofi de bufon se arata in fata lor.
El nu mai era vesel ca alte personaje pe care le intalnise Angelina pe drum. Pe fata i se vedeau riduri si din ochi curgeau pe obraji lacrimi calde.
- Ce vi s-a intamplat? il intreba Angelina pe piticul cel batran.
- Domnisoara draga, eu am o gradina cu flori, pomi, fructe, legume, etc. Iepurasul vecinilor a observat din pacate acest lucru si de atunci vine toata ziua la salata mea draga si nu mai am ce manca. El e foarte iute si nu-l pot prinde.
- Domnule, o sa incercam sa va ajutam daca avem cum. Dar nu putem rani iepurasul, spuse Angelina.
- Multumesc mult! Dar totusi, cum il vom face sa nu mai vina la salata, fara sa-l ranim?
- Am o idee! raspunse Spiridusul cel Ghidus. Cand el va veni la salata, ii vom pune pe drum morcovi cumparati de la magazin. Vor fi suficiente ca sa se sature si nu va mai putea sa manance salata.

Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 5

Fetita vedea clar ca spiridusului ii placea sportul. De data asta ea nu se mai sperie de nici un spiridus. Totusi vorbi politicos.
- Buna ziua!Eu sunt Angelina, o simpla fetita. Prietenul meu, Spiridusul cel Ghidus m-a adus aici.
- O!o!o!Deci te insoteste spiridusul meu preferat?Prietenul meu cel mai bun?Bravo!Bravo!
- Salutare,prietene! spuse Spiridusul cel Ghidus. Ma bucur sa te vad.
- Si eu, spuse spiridusul sportiv
- Angelina, el este un prieten foarte bun si apropiat de-al meu. Il cheama Spiridusul Iubitor de Sporturi.
- Ma bucur sa fac cunostinta cu el. Apropo de iubitor de sporturi, prin hainele lui si prin tendinta de a nu a sta locului nici o clipa e floare la ureche sa-ti dai seama ca e asa.
- Ce bine ai remarcat Angelina, bravo!El intradevar are haine pe care scrie ,,Sport" si nu sta locului niciodata. Acum hai sa plecam. Mai ai de vazut alte locuri si de cunoscut alte persoane.
Iar Angelina porni de mana cu spiridusul, fara sa mai zica nimic.
-va urma-

P.S. Nu am mai scris pe blog in ultimele 7 zile pentru ca am fost in vacanta in Grecia. Dupa ce termin de publicat toata povestea pe blog, voi scrie si cum a fost acolo.

Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 4

Atunci fetita se facu de marimea lui prin magie si i se urca in carca. Cei doi calatorira 20 de minute, timp in care trecura prin multe orase pe care fetita le admira. Fiecare avea frumusetea lui, iar Angelina isi ocupa timpul cautand-o. Cand ajunsera in oras, Angelina cobori nerabdatoare de pe spatele spiridusului, se uita incet in jur si, pana la urma spuse
-Este minunat!Nu-mi vine sa cred!
-Ma bucur, draga mea!Chiar foarte mult!spuse spiridusul. Vrei sa faci cunostinta cu ceilalti membri ai orasului?
-Sigur ca da!
Un spiridus trecu pe acolo. El era blond la par si il avea lins, nasul il avea bej si micut, buzele rosii ca merele, ochii verzi ca smaraldul, obrajii ii avea roz pal, urechile le avea mai micute si era imbracat cu: o jacheta albastra pe care scria ,, Sport ", niste pantaloni scurti rosii pe care scria Fotbal si era incaltat cu bascheti speciali. Pe fata i se vedeau si pistruile cele portocalii si pe cap avea o sapca galbena pe care era desenata o minge de fotbal. Pe piciore i se vedeau jambiere cum poarta fotbalistii.
-Salutare! Cine esti?spuse deodata spiridusul.
-va urma-

Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 3

La inceput, Angelina se sperie si nu stiu ce sa faca. Vru chiar sa fuga dar deodata auzi un glas venind din gura baietelului:
-Buna ziua, domnita!Eu sunt Spiridusul cel Ghidus si as vrea sa iti alin supararea.
-Buuu...na ziua, spuse fetita cu spaima in ea. Cine ti-a spus ca sunt suparata?
-Draga fetita, nu te speria de mine!Stiu foarte bine ca esti suparata si ca sufletul tau bun indura tote acestea ca sa nu aduca suparare.
-De unde sti atatea despre mine? intreba fetita incepand sa se obisnuiasca cu spiridusul.
-O, e simplu!Noi, spiridusii, traim in universul nostru. Fiecare spiridus isi alege copii de care se ocupa si are grija. Eu am fost foarte fericit sa te aleg pe tine.
-Tu porti grija si altor copii?
-Nu inca. Fiecare dintre noi are sarcina de a sta cu un singur copil cand e mic, pana cand el ajunge la maturitate si, atunci luam altul. Si tot asa.
-Tu nu obosesti niciodata? intreba fetita.
-Nu, in tara noastra e tot timpul energie.
-Pot vedea si eu tara ta, a spiridusilor?
-Sigur, dar in ea o sa vezi ca nu sunt numai spiridusi.
-Sunt gata de plecare!
-Urca-te in carca mea!
-va urma-

Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 2

Intr-o zi, pe cand fetita statea in camera ei, vazu sclipind in vazduh o lumina argintie, stralucitoare si plina de paiete sclipitoare in mii de culori. Ei ii placeau artificile. Se apropie cu mirare de geam sa vada despre ce este vorba. Deodata, vazu ca din artificiul acela colorat incepea incet sa apara un trup de baietel cat un pantof imbracat intr-o camasa din matase verde cu o centura bleo si cu o teaca in care tinea un pistol. El avea pe cap o caciula mare, verde si cu paiete stralucitoare pe ea, si mai avea niste pantaloni lungi, lati in sold si niste bocanci roz cu sireturi. Pe fata i se vedeau bujorii aprinsi din obraji, buzele cele roz ca si trandafirii, nasul cel rosu si turtit, ochi cei azurii ca si muntii inzapeziti din departare, urechile cele lungi si ascutite, parul cel roscat ca focul si buclat jucaus si degetele lui mici, fine si subtiri.

Spiridusul cel Ghidus si Angelina - capitolul 1

A fost odata o fetita mica de tot care se numea Angelina. Angelina avea trei ani, chiar daca ea facea toate treburile casei. Se ducea la gradinita dar inainte se scula la 4:00 dimineata, aerisea camera, pregatea micul-dejun, se imbraca si se spala. Ea avea insa grija si de fratele ei, Ionut, care abea aparuse pe lume acum o luna. Isi facea ghiozdanul pentru gradinita si pleca singura.
Dupa gradinita venea acasa si avea grija de Ionut, dadea cu aspiratorul, facea ordine in toate camerele, in baie si in bucatarie, pregatea pranzul, spala vasele, le dadea de mancare Mitei, pisicutei ei si lui Sparchi, catelusul ei. Apoi il culca pe Onutu, cum ii zicea ea lui Ionut si incepea sa stearga praful. Apoi sadea pomisori in gradina, uda florile, grebla si aduna de pe jos frunzele uscate. Isi facea in caiet bastonasele, liniutele si punctele pe care i le dadea la gradinita si pregatea cina.
Nu avea insa nici o pretentie, desi suferea mult. Ea nu avea timp sa se odineasca niciodata.

- va urma-

o poveste

De mult am lucrat la o alta poveste. In sfarsit am terminat-o si am impartit-o pe capitole. Acum e prea tarziu ca sa o scriu dar maine cu siguranta o voi scrie. Este una despre un spiridus si o fetita. Voi proceda ca si la Poarta de cupru si cufarul cel mic: voi scrie in fiecare zi sau o data la doua zile cate un capitol din poveste pana o voi termina.Povestea are 10 capitole.

Salvarea parcului

Teritoriul Parcului Tineretului, pana la Palatul copiilor a fost cumparat prin acordul primariei de o femeie. Ea a hotarat sa faca pe acest teren vile. Noi incercam sa salvam parcul printrun protest la care vor veni si televiziunile iar eu voi face un panou. Daca sunteti interesati sa salvati macar un parc din Bucuresti de la betonare puteti veni si voi pe data de 13.06.2009, sambata aceasta, la intrarea principala a parcului tineretului, pe aleea dinspre rondul unde aterizeaza smurdul. Cat mai multi oameni la protest pot ajuta la salvarea unui parc din Bucuresti.

Primul meu spectacol solo

Azi am cantat prima data solo, pe scena Palatului Copiilor. Am avut doar putine emotii. Doar ca cei de la studio au oprit cd-ul un pic, nu stiu de ce, si am luat-o un pic inainte. Cert este ca toata sala m-a aplaudat. Pentru prima oara singura pe scena a fost bine. Si profesoarei i-a placut.

In poza: mama,eu, profesoara mea si prezentatorul, in culise.

Aici e filmuletul pe care l-a facut Valentin:

http://www.youtube.com/watch?v=TYTkPjqQ93o

Ziua mediului

Ieri a fost ziua mediului. Am plecat cu clasa joi sa o sarbatorim. Ne-am imbracat in tricouri verzi cu Scoala Arborilor ( numele proiectului la care lucram.) Fiecare copil a adus 6-7 fluturasi pe care scria:nu poluati mediul; ingrijiti natura; nu taiati copacii; nu rupeti florile. A trebuit sa mai aducem si baloane verzi(ca si natura) si panouri desenate si scrise de noi. Ultima ora am iesit. Am lipit panourile cu scoci pe stalpi si am impartit fluturasii persoanelor din parc. Dupa ce am terminat activitatea le-am dat baloanele copiilor mici din parculete.

surpriza de la jetix

Ieri, cand m-am intors de la palat primisem un pachet prin posta pe care scria: Maria David. M-am mirat. Nu mai primisem aproape nici un plic. Cand l-am deschis, inauntrul lui se aflau 2 genti cu Hannah Montana. Una chiar avea forma de chitara. Zapacita, care a trimis articolul despre mine la Tabu, imi spusese inainte ca voi primi o surpriza prin posta.

Nelamurita, i-am dat telefon. Ea m-a lamurit. Uitati povestea:

Cand fotograful de la Tabu, Roald, a venit pentru sedinta foto, a pozat o scrisoare de a mea pentru revista Jetix. Nu le-o trimisesem, dar el le-a aratat poza colegilor de la Tabu si ei i-au scris revistei Jetix ca am scris o scrisoare pe care nu le-am trimis-o si, pentru ca in scrisoare scria ca imi place Hannah Montana, i-au zis redactiei si asta. Asa ca am primit gentile cu Hannah Montana. Pentru asta le multumesc: lui Roald, celor de la Tabu si in special celor de la Jetix.